Zilele astea căutam ceva în minunata lume virtuală referitor la un job, sau mai bine spus încercam să-mi dau seama unde pot lucra, unde m-aş încadra, cine are nevoie de cunoştinţele mele....şi am dat din păcate peste următoare scrisoare, care este scrisă de un student la Geografie de la Bucureşti.
Această scrisoare este adresată profesorilor de acolo, dar eu o dedic din toată imina şi profesorilor de la Facultatea de Geografie şi Geologie Al.I.Cuza Iaşi, care unii au uitat să fie profesori, dar cu toate astea ne ţin lecţii de morală, neştiind că şi unii dintre noi am fost, suntem şi vom fi profesori, asta însemnând că şi noi avem cunoştinţe legate de o programă şcolară, de proiecte de lecţie, de realizarea unui test secvenţial cu tot cu barem de corectare , (menţionez că în 5 ani de studiu licenţă şi master- nu am văzut nici un barem de corectare, iar la unele obiecte nu ştiu cum au fost acordate notele!!!!!), iar la final să nu uităm de feedback.
Vă doresc lecturare plăcută!
"""Subsemnatul, Tudose Ionuţ, student al Facultӑţii de Geografie, anul III, specializarea Geografie, vӑ transmit nemulţumirile mele, rugȃndu-vӑ sӑ investiţi 15 minute pentru citire.
În calitate de cetӑţean romȃn, plӑtitor (direct sau indirect) de impozite la bugetul de stat (deci contribuabil la plata salariilor d-voastrӑ), consider cӑ am dreptul sӑ evaluez serviciile d-voastrӑ faţӑ de mine, ca student, la sfârşitul celor 3 ani ai ciclului de licenţӑ. Am convingerea cӑ mi-am câştigat acest drept dupӑ ce mi-am îndeplinit îndatoririle de student şi am avut o atitudine corectӑ faţӑ de facultate ca instituţie şi colectiv.
BILANŢ.
Îmi manifest regretul:
1. Pentru faptul cӑ în urma lipsei de colaborare dintre d-voastrӑ, mi-aţi oferit aceleaşi informaţii de foarte multe ori. Adesea chiar d-voastrӑ aţi fӑcut observaţia: “Acest lucru îl ştiţi deja de la materia X, materia Y etc”.
2. Pentru orele pe care unii dintre d-voastrӑ nu le-aţi onorat cu prezenţa, nefiind vorba aici de cauzele accidentale, ci de situaţiile repetate.
3. Pentru dictarea cuvânt cu cuvânt din carte sau din foi. Consider cӑ aş fi fost capabil sӑ citesc şi singur acasӑ chestiunile respective, fӑrӑ sӑ îmi pierd tinereţea prin facultate.
4. Pentru proiectele/ dosarele/ temele care nu mi-au adus nicio dezvoltare pe plan geografic. Este vorba de proiecte care nu necesitӑ nicio implicare proprie (gândire geograficӑ, logicӑ, creativitate, punct de vedere personal etc.), ci necesitӑ doar un demers mecanic de copiere din cӑrţi sau alte surse.
5. Pentru zecile de pagini de muncӑ (fie ea şi inutilӑ), pe care nu le-aţi onorat cu citirea (ceea ce ar fi fost posibil doar pentru supraoameni: 20 de pagini pe proiect x 100 de studenţi = 2 000 de pagini corectate în câteva zile ???).
6. Pentru proiectele aruncate în pod, în curtea interioarӑ, la ghenӑ.
7. Pentru examenele unde nu am fost pus niciodatӑ sӑ gândesc, ci doar sӑ reproduc chestiuni memorate. Am fost adus la stadiul de a mӑ simţi inapt intelectual.
8. Pentru inaplicabilitatea practicӑ a ceea ce am învӑţat. Lecturӑ doar de dragul cunoaşterii aş fi putut face şi singur. Aş fi vrut sӑ fiu învӑţat chestiuni legate de utilitatea şi utilizarea ştiinţei geografice în plan social, economic, practic. Nu vӑd rostul unor cursuri şi seminarii legate de aspecte teoretice interminabile, ce pot fi înţelese oricum prin lecturӑ personalӑ.
9. Pentru imaginea Geografiei şi a facultӑţii, pe care le promovaţi prea puţin în exterior (instituţii, firme, opinia publicӑ etc.), motiv pentru care opţiunile mele de angajare şi de lucru în domeniul acesta sunt extrem de reduse. De asemenea, ca geografi suntem vӑzuţi în continuare în exterior ca “cei care cunosc denumiri de ţӑri şi de munţi”.
10. Pentru cӑ dupӑ 3 ani nu m-aţi fӑcut sӑ înţeleg cu ce sunt util şi nici mӑcar sӑ simt cӑ sunt util societӑţii româneşti prin cunoştiinţele şi pregӑtirea mea, ca viitor geograf.
11. Pentru lipsa de implicare în formarea mea din partea unora dintre d-voastrӑ. Aş fi preferat mai degrabӑ o zi de aplicaţie pe teren relaxantӑ şi instructivӑ (cu deplasare pe banii mei), decȃt o zi de cursuri plictisitoare cu metode plictisitoare şi ineficiente.
12. Pentru faptul cӑ din fost triplu olimpic naţional extrem de pasionat, am ajuns la sfârşitul celor 3 ani doar un simplu pasionat şi cu o perspectivӑ sumbrӑ ca geograf.
13. Pentru faptul cӑ vӑ intereseazӑ mai degrabӑ numӑrul de studenţi, decȃt calitatea lor.
14. Pentru faptul cӑ subiectele de examen sunt titlurile şi subtitlurile din carte, sau din cursurile predate, deci cerinţe cuprinzӑtoare. Nu sunt itemi de genul “Explicaţi…”, “Argumentaţi…”, “Interpretaţi graficul/ harta/ schiţa alӑturatӑ etc”.
15. Pentru faptul cӑ nu am ştiut niciodatӑ ce se cere de la mine, deoarece nu am vӑzut un barem cu ceea ce ar fi trebuit sӑ scriu la examen. Singurul barem a fost “Cu cȃt reproduci mai multe ca un papagal, cu atȃt iei notӑ mai bunӑ”.
16. Pentru faptul cӑ pentru examene mi-aţi cerut sӑ învӑţ chestiuni pe care geograful nu trebuie sӑ le înveţe. Ştim cu toţii cӑ un geograf nu trebuie sӑ memorize date statistice, localizӑri exacte etc. El trebuie sӑ foloseascӑ drept materiale ajutӑtoare harta, sursele statistice, tabelele de date etc. Cȃţi dintre d-voastrӑ aţi pus pe foaia de examen o hartӑ, o imagine, un grafic etc?
17. Pentru faptul cӑ obiectul meu de studiu, “învelişul geografic”, îmi oferӑ o singurӑ posibilitate de angajare clarӑ: aceea de profesor la ciclul V-X. Adicӑ, dupӑ ce am învӑţat despre tot ceea vӑd în jurul meu, sunt capabil doar sӑ predau o teorie care mi-a fost şi mie predatӑ? Cui serveşte acest cerc vicios interminabil? Are cineva de cȃştigat pȃnӑ la urmӑ?! Dacӑ îmi veţi spune cӑ am ales secţia de Geografie didacticӑ tocmai pentru a deveni profesor, atunci vӑ voi aduce îngrijorӑtorul exemplu al celorlaltor specializӑri. Mulţi fac modulul psihopedagogic tocmai pentru cӑ alte opţiuni de angajare nu gӑsesc, decȃt pe aceea de profesor.
18. Pentru faptul cӑ nu aţi reprezentat pentru mine un exemplu de unitate româneascӑ şi de demnitate, începând de la atitudinile duşmӑnoase sau reci dintre d-voastrӑ, continuând cu scandaluri (televizate sau nu) şi cu discursurile câtorva dintre d-voastrӑ la cursuri, despre încӑlzirea globalӑ generatӑ antropic, în timp ce automobilele personale stӑteau parcate în curtea interioarӑ, iar metroul şi RATB circulau fӑrӑ probleme.
*Nu am dat nume ori exemple concrete, pentru a nu provoca noi certuri.
*Între cele de mai sus, sunt situaţii în care unii dintre d-voastrӑ se regӑsesc mai mult sau mai puţin, iar alţii nu se regӑsesc deloc. Problema nu se rezolvӑ acuzând pe cineva anume, ci rezolvând situaţia în ansamblul ei; aşa cum într-o casӑ neîncӑlzitӑ total, nu arӑţi cu degetul camerele reci pentru a le dӑrâma, ci repari instalaţia în ansamblul sӑu.
*Consider cӑ prin amintirea situaţiei din facultate, pe care o ştim cu toţii, nu am adus jigniri ori prejudicii de imagine nimӑnui.
Propunerile mele:
1. Vӑ rog sӑ stabiliţi principiile de bazӑ ale unei facultӑţi normale:
-Care sunt locul şi rolul geografului în sistemul socio-economic?
-Pentru ce meserii facultatea îi pregӑteşte pe geografi?
2. Pentru a rӑspunde la cele douӑ întrebӑri, se impune refacerea programelor şi a metodelor de predare. În prezent se face prea multӑ teorie şi prea puţinӑ practicӑ. Consider cӑ multe chestiuni teoretice pot fi înţelese de fiecare student, cu o îndrumare corespunzӑtoare din partea profesorului, citind acasӑ materialele date de acesta (rezumat, note de curs, titlul unei cӑrţi etc). Cursul, care este menit a prezenta chestiunile de teorie, poate prezenta teoria utilӑ.
De pildӑ, la geomorfologie studentul poate citi şi singur acasӑ despre tipuri de relief (structural, carstic etc.) pentru a le înţelege. La curs i se poate prezenta de exemplu, teoretic ce-i drept, importanţa alunecӑrilor de teren, modul de identificare, modul de influenţӑ asupra societӑţii, cu imagini, fotografii, aerofotograme ş.a.m.d. La lucrarea practicӑ el trebuie sӑ aplice ceea ce i s-a prezentat la curs, aspectele acestea fiindu-i utile în eventualitatea în care va avea o meserie de decizie sau de gestionare a fenomenelor de risc.
La Geografia aşezӑrilor, este mult mai util studenţilor sӑ le fie prezentate la curs moduri de organizare a aşezӑrilor cu avantajele şi dezavantajele lor, tipuri de planuri urbane cu avantajele şi dezavantajele fiecӑruia, moduri de gestionare a terenurilor din interiorul aşezӑrilor etc. Aceste lucruri le-ar fi utile în eventualitatea în care vor lucra în Primӑrie, într-un minister etc. Studentul poate înţelege şi singur dintr-o carte sau din alte materiale, cӑ aşezӑrile rurale se impart în risipite, rӑsfirate şi adunate.
La Geografia mediului, pentru a îmbunӑtӑţi societatea de mâine, este mult mai util sӑ fie prezentate la curs modalitӑţi de reciclare, cum putem preveni poluarea şi producerea deşeurilor, cum şi unde putem construi concret centrale energetice alternative etc., rӑmânând studentului ca pentru lucrarea practicӑ sӑ aplice împreunӑ cu profesorul, pentru un spaţiu restrȃns, ceea ce a învӑţat la curs. Oricine poate citi şi singur circuitul carbonului. Orice retardat poate înţelege şi singur cӑ fiinţele respirӑ oxigen. Oricine poate înţelege singur tipurile de poluare. Însӑ nu oricine poate gӑsi singur soluţii de combatere.
La meteorologie şi hidrologie studentul ar învӑţa mai multe lucruri la o staţie meteorologicӑ sau la un post hidrometric, decât sӑ îi fie aduse în subsolul facultӑţii cȃteva instrumente care nu îi transmit nimic. Este ca şi cum un profesor la Biologie ar aduce în salӑ, în faţa studenţilor, un exemplar de maimuţӑ într-o cuşcӑ şi le-ar spune “Hai sӑ studiem comportamentul maimuţelor în sӑlbӑticie!” Este ca şi cum un geolog ar aduce în faţa studenţilor un exemplar de peşte viu într-un acvariu şi ar spune “Acest peşte va fi o fosilӑ peste 20 de milioane de ani. Hai sӑ studiem fosila aceasta!”.
La topografie nu trebuie sӑ lipseascӑ ieşirile pe teren. Studentul trebuie sӑ ştie cum sӑ ridice un punct – lucru de bazӑ în Geografie. Orice geograf, atât în facultate cât şi în meseria pe care o va avea, trebuie sӑ facӑ la un moment dat o schiţӑ de hartӑ, deci sӑ ridice puncte.
La Geografia umanӑ a Romȃniei, studentului i-ar fi mai util sӑ i se prezinte la curs consecinţele exodului romȃnesc şi cum am putea sӑ îmbunӑtӑţim concret situaţia, decȃt sӑ i se prezinte procente, statistici, istorii şi alte lucruri pe care poate sӑ le parcurgӑ şi singur prin lecturӑ.
Exemplele acestea pot continua pentru toate disciplinele. Important este sӑ înţelegem defecţiunile. Cert este cӑ prin sistemul actual de abordare, se pierd timpul şi energia dumneavoastrӑ, dar mai ales ale studenţilor. Nu sunt în mӑsurӑ sӑ dictez noi direcţii. Dar, atâta timp cât am criticat situaţia din prezent, am considerat cӑ trebuie sӑ aduc câteva exemple concrete.
3. Vӑ rog sӑ colaboraţi pentru a pune cap la cap toate materiile, disciplinele şi a realiza o programӑ comunӑ şi clarӑ, în serviciul studentului, astfel încât acesta sӑ nu mai primeascӑ de-a lungul celor 3 ani aceleaşi informaţii de mai multe ori. Acestea mӑnâncӑ timpul, iar lucrurile utile nu mai au când sӑ fie spuse. Adesea, când aţi vӑzut cӑ studenţii nu ştiu unele chestii de la materia X, v-aţi întrebat “Ce face domnul profesor cu voi la materia X?!” Ar fi mai eficient sӑ colaboraţi între dumneavoastrӑ pentru a şti ce fac şi colegii dumneavoastrӑ cu noi. De asemenea, dacӑ doriţi sӑ aflaţi de la studenţi ce au fӑcut la o materie anterioarӑ, nu e eficient sӑ întrebaţi în faţa grupei. Bineînţeles cӑ vi se va rӑspunde cӑ nu s-a fӑcut nimic. În cel mai rӑu caz, dacӑ doriţi un rӑspuns mai apropiat de realitate, ar fi mai eficient sӑ întrebaţi un student bun.
4. Vӑ rog sӑ realizaţi o imagine corectӑ a Geografiei în exterior, prin intermediul site-ului, al revistelor, al panourilor, al programelor de promovare etc., prin care sӑ arӑtaţi cu exactitate ce învaţӑ studentul la Facultatea de Geografie şi ceea ce el va fi capabil sӑ facӑ dupӑ facultate. Toate mӑsurile de îmbunӑtӑţire în interior sunt absolut inutile dacӑ studentul nu va avea deschidere spre exterior, dupӑ terminarea facultӑţii. Cum sӑ ne gӑsim locul în societate şi economie, dacӑ societatea nu ştie la ce ne pricepem!?
5. Vӑ rog sӑ revizuiţi modul de admitere. Este mult mai eficient un text de admitere prin care sӑ vedeţi potenţialul geografic al viitorului student (gândire şi capacitate de percepere a spaţiului, capacitatea de analizӑ şi interpretare a unor situaţii etc.), bineînţeles toate aplicate la nivelul cunoştiinţelor de liceu. Vӑ rog sӑ renunţaţi la monstruoşii itemi de genul “În ce oraş se aflӑ fântâna cutare?”, “În ce ţarӑ curge Rhonul?” etc. Vӑ rog sӑ nu mai introduceţi niciodatӑ odioasele dosare de admitere! De ce sӑ se ia în considerare nota de la Bacalaureat (sau altӑ notӑ prealabilӑ), în contextul în care la proba de Limba şi Literatura Romȃnӑ avusesem de conceput un eseu despre “Povestea lui Harap Alb”?! Din punct de vedere geografic, notele prealabile nu dovedesc absolut nimic în legӑturӑ cu potenţialul geografic al absolventului de liceu.
6. Vӑ rog sӑ eliminaţi specializӑrile şi sӑ formaţi un singur corp pentru toatӑ Geografia ciclului de licenţӑ. În prezent, sistemul este dezbinat şi defectuos, aducȃndu-ne un mare minus. De ce predaţi 6 geografii, atâta timp cât licenţa presupune introducerea studentului în sfera geograficӑ, în înţelegerea Geografiei, construirea unui fundament puternic etc., şi abia masterul presupune o specializare exactӑ într-un anumit domeniu şi pe o anumitӑ meserie?! Ca licenţiat trebuie sӑ ai o bazӑ geograficӑ puternicӑ, sӑ ştii puţin din fiecare potenţialӑ meserie de geograf, astfel încât sӑ decizi ce master vrei sӑ faci, adicӑ ce meserie vrei sӑ ai. Nu vӑd utilitatea specializӑrilor în timpul licenţei. Mi se pare chiar o monstruozitate în sistem.
7. Adesea ne-aţi prezentat situaţii banale, simpliste ori inutile. Aţi argumentat spunȃnd “Vӑ prezint aşa şi vӑ dau mai puţin ca sӑ vӑ fie şi vouӑ mai uşor”. Vӑ rog sӑ renunţaţi la aceste replici jignitoare. Geografia va avea un cuvânt de spus abia când vӑ veţi organiza modul de predare în funcţie de prima treime calitativӑ, sau mӑcar în funcţie de prima jumӑtate calitativӑ a studenţilor, ci nu în funcţie de mediocritate şi de cei care fac facultatea doar pentru a obţine o diplomӑ. Suntem totuşi la facultate, ci nu în liceu sau şcoala generalӑ.
8. Un domn profesor ne-a spus în anul I cӑ adesea foştii olimpici geografici din liceu se pierd în timpul facultӑţii şi clacheazӑ. Clacӑm pentru cӑ am fost obişnuiţi cu o Geografie ce ne determina sӑ gândim, sӑ analizӑm, sӑ interpretӑm situaţii din teren, sӑ avem puncte de vedere. Eram obişnuiţi cu o Geografie care ne dezvolta şi pe care, am curajul sӑ spun, noi o dezvoltam prin aportul nostru modest. În facultate am întâlnit o nouӑ Geografie, nedemnӑ de respect. Dumneavoastrӑ promovaţi principiul “Repetӑ la examen precum un papagal ceea ce ţi-am dictat eu la curs precum unui papagal!” Vӑ rog sӑ luaţi la cunoştiinţӑ cӑ nu numai foştii olimpici sunt deranjaţi de acest principiu. Mulţi alţi studenţi se simt de asemenea jigniţi. Aceasta este una dintre problemele grave din facultate. Nu spun cӑ trebuie sӑ abordaţi situaţia ca la nivel de Olimpiadӑ Naţionalӑ.
Totuşi, e clar cӑ “Geografia papagalului” nu aduce niciun beneficiu, iar pe lângӑ “Geografia gȃndirii” este ca un pitic pe lângӑ un titan. Avem nevoie de “Geografia gȃndirii” pentru cӑ vom fi puşi în faţa situaţiei, în cazul în care vom lucra ca geografi, sӑ interpretӑm situaţii din teren, sӑ gӑsim soluţii (fie cӑ e vorba de organizarea teritoriului, de gestionarea fenomenelor de risc etc). Atunci nu ne va fi de niciun folos cӑ am învӑţat pe deasupra anumite definiţii şi clasificӑri dacӑ noi nu am înţeles mecanismele în sine.
9. Vӑ rog sӑ renunţaţi la atitudinile duşmӑnoase dintre d-voastrӑ, de pe urma cӑrora noi am avut doar de suferit (de ex. am avut parte de activitate de teren foarte redusӑ cantitativ pentru cӑ nu aţi fost în stare sӑ colaboraţi pentru organizarea ei). Dumneavoastrӑ nu veţi reuşi niciodatӑ sӑ promovaţi în exterior o imagine favorabilӑ geografiei atȃta timp cȃt la noi în casӑ vӑ manifestaţi dispreţul unii faţӑ de ceilalţi, unii faţӑ de materiile, disciplinele şi preocupӑrile celorlalţi. Mai bine aţi forma un colectiv strȃns unit în jurul idealului geografic, ca un pumn gata de izbȃndӑ.
Vӑ rog sӑ vӑ întrebaţi “Ce facem noi pentru studenţi?”. Eu (şi îmi iau responsabilitatea sӑ spun cӑ şi colegii mei) faţӑ de d-voastrӑ ne-am fӑcut datoria, nu v-am supӑrat, nu am fӑcut scandal chiar dacӑ am fost nemulţumiţi, am menţinut o atmosferӑ calmӑ. Este timpul sӑ vӑ revanşaţi, nu faţӑ de noi, ci faţӑ de generaţiile viitoare!
Vӑ rog sӑ nu consideraţi ca pe o lipsӑ de respect faptul cӑ nu v-am înmȃnat direct scrisoarea aceasta! A fost o utilitate atȃt pentru d-voastrӑ (deoarece aţi citit-o cȃnd aţi avut timp), cȃt şi pentru mine (economie de timp). Închipuiţi-vӑ cӑ dacӑ aş fi venit la fiecare dintre d-voastrӑ, aş fi fost reţinut probabil pentru lӑmuriri de fiecare datӑ şi nu aş mai fi avut timp sӑ o impart tuturor. Îmi cer iertare pentru eventualul discomfort creat, sau, mai grav, pentru eventualele jigniri! Consider aceastӑ scrisoare doar ca pe o acţiune de demnitate studenţeascӑ.
Îmi manifest convingerea cӑ textul nu va fi interpretat greşit. Eu nu atac facultatea. Atac total doar aspectele sale negative. Am adus în discuţie doar problemele. În cei 3 ani m-aţi învӑţat destule chestiuni utile (de pildӑ, fӑrӑ d-voastrӑ nu aş fi ştiut niciodatӑ sӑ fac o hartӑ). Aş fi putut sӑ fac o scrisoare la fel de lungӑ cu subiectul “Lucruri utile învӑţate în cei 3 ani de facultate”. Problema este cӑ mi-ar fi solicitat un timp mult mai îndelungat pentru a o concepe.
Cu certitudine rӑspunsul şi faptele nu vor întȃrzia din partea domniilor voastre. De aceea, sunt extrem de nerӑbdӑtor sӑ vӑd schimbarea.
Cu respect,
Tudose Ionuţ, student an III, 2010-2011"""